Regulament competitii grappling

SECŢIUNEA 5 – MECIUL

Articolul 20 – Durata meciului

Meciurile din cadrul categoriilor de vârstă Novici, Şcolari şi Veterani durează 4 minute. Cele de Cadeţi, Juniori şi Seniori durează 5 minute.

Articolul 21 – Anunţarea şi începutul meciului

Ambii sportivi trebuie chemaţi la saltea, cu voce tare. Sportivii trebuie să fie chemaţi de 3 ori, cu un interval de cel puţin 30 de secunde între fiecare chemare. Dacă după a treia chemare, unul sau ambii sportivi nu se prezintă la saltea se decide descalificarea. Când îşi aud numele, sportivii trebuie să se prezinte la masa de arbitraj în dreptul colţului ce indică culoarea sa. Arbitrul, aflat în cercul saltelei, îi cheamă pe cei doi sportivi în stânga şi dreapta sa şi le cere să îi prezinte batistele. De asemenea, trebuie să verifice ca aceştia să nu aibă corpul acoperit cu o substanţă ce ar putea împiedica buna desfăşurare a meciului. După ce arbitrul a făcut aceste verificări, cei doi sportivi se salută, îşi strâng mâinile şi încep meciul la fluierul arbitrului.

Articolul 22 – Definirea poziţiilor din grappling

- Poziţie neutră în picioare

Poziţia neutră în picioare se aplică la începutul meciului. Ambii sportivi stau faţă în faţă, în mijlocul saltelei, cum ambele picioare în cercul interior. În această poziţie niciunul dintre sportivii nu are control asupra celuilalt. Lupta începe la fluierul arbitrului. Acesta poate ordona revenirea la poziţia neutră în picioare: 1) niciunul dintre sportivi nu a obţinut avantaj în poziţia în picioare, dar ambii au ajuns în afara saltelei şi 2) unul dintre sportivi îl forţează pe adversar să iasă în afara saltelei, dar fără a obţine un control prin proiectare.

- Poziţia de restart în gardă deschisă

Restartul în gardă deschisă se aplică la mijlocul saltelei, cu sportivul aflat în poziţie inferioară, pe spate, cu mâinile sprijinite pe coapse şi tălpile pe saltea, în centrul cercului interior. Sportivul în poziţie superioară îngenunchează în faţa picioarelor adversarului şi îşi plasează mâinile pe genunchii acestuia. Odată ce poziţia a fost validată de arbitru, acesta fluieră reluarea meciului. Restartul în gardă deschisă survine şi atunci când ambii sportivii au ajuns în afara saltelei, după ce unul dintre ei a reuşit să obţină control din poziţie superioară. Atunci când meciul este reluat astfel, sportivii îşi pot însuşi puncte prin toate poziţiile de control dominante.

- Poziţia de restart în control lateral

Restartul din control lateral se aplică la mijlocul saltelei, cu sportivul aflat în poziţie inferioară, pe spate (cu coatele la vedere şi nu sub adversarul său şi cu mâinile plasate pe corp) şi cu sportivul aflat în poziţie superioară în control lateral (coatele şi genunchii pe saltea şi torsul peste adversar). Restartul în control lateral survine atunci când un sportiv a obţinut punctele pentru control lateral sau control deasupra, dar acţiunea s-a terminat în afara saltelei, cu acesta încă în acelaşi tip de control. Atunci când meciul este reluat astfel, se vor acorda puncte decât pentru controlul deasupra sau spate, iar sportivii nu îşi pot însuşi puncte prin toate poziţiile de control dominante.

- Poziţia de restart în control spate

Restartul din control spate se aplică la mijlocul saltelei, cu sportivul aflat în poziţie inferioară, în genunchi şi cu sportivul aflat în poziţie superioară în poziţia control spate. Sportivul în poziţie superioară va avea control în „centură de siguranţă” (un braţ pe sub umărul adversarului, celălalt braţ peste umărul celălalt, cu mâinile împreunate) cu genunchiul din faţă pe saltea şi cu piciorul celălalt ridicat. Restartul în control spate survine atunci când un sportiv a obţinut punctele pentru control spate, dar acţiunea s-a terminat în afara saltelei, cu acesta încă în acelaşi tip de control. Atunci când meciul este reluat astfel, nu se vor mai acorda puncte pentru progresia poziţiilor de control dominante.

Notă: Dacă unul dintre sportivi forţează acţiunea în afara saltelei pentru a evita finalizarea, i se va indica „catch” şi va pierde meciul. Acţiunea în afara saltelei se consideră atunci când sportivii depăşesc total limitele suprafeţei de luptă.

Articolul 23 – Punctarea acţiunilor şi a poziţiilor

Punctele se vor acorda atunci când sportivul a reuşit să obţină şi să menţină controlul dominant pentru minim 3 secunde (fie din picioare, fie la sol).

Poziţiile de control dominant (2, 3 şi 4 puncte)

- Control lateral (2 puncte): Se consideră atunci când unul dintre sportivi trece de picioarele adversarului, reuşind să-l controleze pe acesta cu spatele pe sol, pentru minim 3 secunde.

- Control deasupra (3 puncte): Se consideră atunci când unul dintre sportivi, aflat peste torsul adversarului, îl controlează pe acesta (aflat pe spate), pentru minim 3 secunde, cu ambii genunchi în contact cu solul.

- Control spate (4 puncte): Se consideră atunci când unul dintre sportivi îşi controlează din spate adversarul, cu pieptul lipit de spatele acestuia şi cu picioarele sprijinite pe interiorul pulpelor acestuia, pentru minim 3 secunde

Notă: Progresia poziţiilor de control dominant se va restarta în cazul în care sportivul dominat revine într-o poziţie neutră în picioare sau la sol, pentru minim 3 secunde.

Proiectarea (1 punct)

Aceasta survine după poziţia neutră în picioare, atunci când unul dintre sportivi reuşeşte să-şi trântească la sol adversarul şi obţine o poziţie superioară pentru minim 3 secunde.

Ieşirea (1 punct)

Aceasta survine atunci când unul dintre sportivii aflat în dificultate reuşeşte să revină într-o poziţie neutră sau superioară, menţinând-o minim 3 secunde.

Articolul 24 – Timpul acordat îngrijirilor medicale

Arbitrul trebuie să oprească meciul şi să acorde o perioadă de repaus pentru îngrijiri medicale în cazul în care unul sau ambii sportivi s-au accidentat involuntar (ex. lovitură în ochi, ciocnire cap în cap etc.). Dacă unul sau ambii sportivi au suferit o accidentare în urma unei acţiuni legale a adversarului, nu se aplică regula perioadei de repaus pentru îngrijiri medicale. Într-un meci perioada aceasta nu poate depăşi 2 minute de fiecare sportiv. Dacă arbitrul realizează că un sportiv simulează o accidentare pentru a evita o acţiune a adversarului, anunţă „catch”. Toate eforturile trebuie îndreptate în direcţia menţinerii meciului fără intreruperi. Dacă unul sau ambii sportivi sângerează, arbitrul trebuie să oprească meciul şi să ceară intervenţia medicului. Este de datoria medicului să aprecieze dacă sângerarea poate fi oprită şi dacă continuarea meciului nu pune în pericol sănătatea participanţilor la competiţie. De asemenea, toate urmele de sânge trebuie îndepărtate de pe saltea, echipament sau corpul sportivului, cu o soluţie medicală. Meciul nu poate fi reluat până când materialele folosite la procedurile medicale nu au fost plasate într-un recipient special destinat acestei situaţii sau până când soluţia nu s-a uscat. În cazul în care o parte sau întreg echipamentul trebuie schimbat datorită pătării cu sânge sau deteriorării, sportivii sunt obligaţi să aibă echipament de schimb la marginea saltelei. Este datoria antrenorilor să îndepărteze urmele de sânge sau transpiraţie pe care sportivul le lasă pe saltea.

Articolul 25 – Prelungirile

Prelungirile încep la sfârşitul perioadei regulamentare, în cazul unui scor egal. Toate penalizările marcate în timpul regulamentar vor fi transferate în prelungiri. Acestea durează 1 minut la toate categoriile de vârstă şi învingătorul este decis prin „moarte subită”: primul sportiv care acumulează cel puţin un punct câştigă. Perioada începe prin poziţia de restart în garda deschisă. Sportivul căruia i se va permite să-şi aleagă poziţia (superioară sau inferioară) pe care o ocupă va fi decis după următoarele criterii:

Cele mai multe penalizări pentru pasivitate.
Valoarea scăzută a punctelor acumulate*.
Sportivul ROŞU.

Dacă niciun sportiv nu punctează în perioada de prelungiri, i se va acorda un punct şi va câştiga meciul sportivul căruia nu i s-a oferit alegerea poziţiei, considerându-se că adversarul său nu a reuşit să puncteze, favorizat fiind de avantajul poziţiei.

* Exemplu de valoare scăzută a punctelor acumulate: Dacă la finalul meciului scorul este 3 – 3 şi sportivul roşu a obţinut punctele prin control deasupra (3 puncte), iar cel albastru prin proiectare (1 punct) şi control lateral (2 puncte), alegerea poziţiei îi va fi acordată sportivului albastru, pentru că a avut acţiuni de o valoare mai mică decât cele ale sportivului roşu.

Articolul 26 – Punctele de clasificare

Punctele de clasificare pe care sportivul le obţine în urma unui meci vor determina locul său şi al echipei pe care o reprezintă, la finalul competiţiei.

- Victorie prin finalizare (6 puncte)

O finalizare survine atunci când arbitrul observă că unul dintre sportivi în urma unei acţiuni a adversarului este în pericolul de a fi rănit şi intervine pentru a opri meciul, fie că el indică acest lucru sau nu. În unele cazuri, sportivul nu poate indica fizic că renunţă la luptă şi o va face verbal prin „catch”.

- Victorie prin abandon (6 puncte)

Victoria prin abandon survine când unul dintre sportivi nu mai poate continua meciul, indiferent de motiv.

- Victorie prin descalificare (6 puncte)

Victoria prin descalificare survine atunci când un sportiv este oprit din competiţie, indiferent de motiv.

- Victorie prin forfeit (6 puncte)

Victoria prin forfeit survine atunci când un sportiv nu reuşeşte să se prezinte în timpul regulamentar la saltea, pentru începerea meciului.

- Victorie prin superioritate tehnică (5 puncte)

Superioritatea tehnică survine atunci când un sportiv reuşeşte să aibă un avantaj de 10 puncte asupra adversarului său. Atunci când acest lucru se petrece, sportivul care a obţinut victoria poate opta pentru continuarea meciului până la finalizare. Dacă nu reuşeşte să finalizeze, îi va fi acordată „decizia majoritară”.

- Victorie prin decizie majoritară (4 puncte)

Decizia majoritară survine după o victorie la o diferenţă de 5 puncte sau mai mare.

- Victorie la decizie (3 puncte)

Decizia survine după o victorie la o diferenţă mai mică de 5 puncte.

- Înfrângere în prelungiri (2 puncte)

Notă: 1 punct de clasificare va fi acordat sportivului învins care a reuşit să obţină 1 punct sau mai multe în timpul meciului.

SECŢIUNEA 6 – INFRACŢIUNI TEHNICE

Articolul 27 – Pasivitatea

Este de datoria sportivului să fie în acţiune, încercând în permanenţă să-şi îmbunătăţească poziţia sau să-l finaIizeze pe adversar, dar şi să menţină lupta în suprafaţa de competiţie. Atunci când arbitrul realizează că unul sau ambii sportivi sunt pasivi trebuie să-i stimuleze verbal prin comanda „Acţiune Roşu/Albastru”, fără a întrerupe meciul. Dacă sportivul continuă să rămână pasiv, arbitrul îl va indica cu braţul ce îi corespunde acestuia şi îi va acorda o avertizare. Fiecare avertizare trebuie notată pe foaia de arbitraj. Prima avertizare nu atrage după sine nicio consecinţă. Următoarea atrage acordarea unui punct adversarului, până la cea de-a treia, care atrage descalificarea sportivului pasiv:

Prima avertizare – 1 punct

A doua avertizare – 1 punct

A treia avertizare – descalificare

Pasivitatea include una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

- Menţinerea unei poziţii cu scopul de a neutraliza sau împiedica acţiunea sau avansarea poziţiilor

- Întreruperea acţiunii prin discuţii cu antrenorul sau staff-ul de la colţ

- Lipsa tentativelor de a îmbunătăţi poziţia sau a crea acţiune

- Căderile repetate pentru a evita acţiunea sau implicarea în luptă

- Tragerile de timp la revenirea în poziţiile de restart dictate de arbitru

- Părăsirea suprafeţei de competiţie: atunci când unul dintre sportivi, în mod intenţionat, părăseşte salteaua, pentru a evita marcarea unei acţiuni, este considerat pasiv şi va primi penalizarea necesară. Dacă sportivul continuă cu astfel de acţiuni, pentru a scăpa de o finalizare, arbitrul va anunţa “catch”

- Părăsirea poziţiei. Neutră: atunci când unul dintre sportivi, în mod intenţionat, evită lupta prin aşezarea pe saltea, arbitrul va opri meciul şi va acorda penalizarea pentru pasivitate. Meciul va fi repornit din poziţia neutră. La sol: atunci când unul dintre sportivi, în mod intenţionat, evită lupta la sol, prin ridicarea în picioare şi fără a se implica în acţiune, arbitrul va opri meciul şi va acorda penalizarea pentru pasivitate. Meciul va fi repornit din poziţia de restart din gardă deschisă.

- Start fals: atunci când unul dintre sportivi începe acţiunea înainte de fluierul arbitrului ce indică începutul meciului

- Poziţie de start incorectă: atunci când unul dintre sportivi adoptă o poziţie de start care să-i ofere un avantaj în faţa adversarului sau pentru a sfida indicaţiile arbitrului.

- Părăsirea saltelei fără permisiune: atunci când unul dintre sportivi părăseşte salteaua în timpul unui meci, fără a fi obţinut în prealabil acceptul arbitrului.

Articolul 28 – Acţiuni şi finalizări ilegale

Este de datoria arbitrului să observe toate infracţiunile. Dacă un sportiv încalcă Codul Etic al FILA, într-un mod evident şi lipsit de sportivitate, arbitrul îl va descalifica din meci sau competiţie. Arbitrul trebuie să raporteze toate aceste abateri pentru analiza CNG. Prima abatere conduce la acordarea unui punct adversarului, a doua abatere conduce la acordarea a 2 puncte adversarului, iar a treia abatere conduce la descalificare. Dacă unul dintre sportivi este rănit în urma unei acţiuni ilegale şi nu poate continua meciul, va fi declarat învingător.

Acţiunile ilegale:

-          Ruperea intenţionată a articulaţiilor sau oaselor

-          Lovirea cu orice parte a corpului şi presiunile nesportive realizate cu braţele asupra feţei adversarului („cross face”)

-          Înfigerea degetelor în ochi, tragerea de păr, introducerea degetelor în cavitatea bucală a adversarului, muşcarea sau atacurile asupra zonei genitale

-          „Slam”-ul: în niciun moment al meciului nu le este permis sportivilor să-şi izbească adversarul de sol cu intenţia de a-l răni. Nu sunt tolerate nici slam-urile realizate cu intenţia de a ieşi dintr-o finalizare.

-          Aruncarea pe spate, din control spate în picioare.

-          Proiectările realizate dintr-o tentativă de finalizare

-          Strangulările realizate prin strângerea gâtului cu mâna stransă

-          Finalizări care presupun rotirea genunchiului („heel hook”)

-          Forţarea bărbiei

-          Crucifix, Full-Nelson sau alte finalizări asupra zonei cervicale

-          Manipularea articulaţiilor degetelor de la mâini sau picioare. Un sportiv nu are dreptul să acţioneze simultan decât pe patru sau mai multe degete ale adversarului.

-          Prinderea echipamentului adversarului (doar la No-Gi)

-          Insulte adresate adversarului sau arbitrului

Restricţii de vârstă:

În cadrul categoriilor novici şi şcolari sunt interzise ghilotinele şi tehnicile pe picioare. În cadrul categoriilor cadeţi şi juniori sunt interzise tehnicile pe picioare.

Sursa: www.absoluto.ro